Eu am o relație specială cu medicamentele de orice fel: fac tot posibilul să nu le iau. Evident, nu cred că ne vindecăm cu pătrunjel și cu mămăligă fierbinte, dar la ce probleme am avut noi până acum, și slavă Domnului că au fost puține, nu am avut mare nevoie de pastile.

Am încercat de cele mai multe ori să prevenim ca să nu fie nevoie să tratăm ceva și am apreciat foarte tare medicii care au ales să vadă mai în amănunt despre ce e vorba înainte de a prescrie rețete interminabile. Antibioticele au fost unele dintre medicamentele de care am fugit în mod special. Nu am făcut-o pentru că nu ar fi bune, ci pentru că sunt convinsă că trebuie luate doar dacă este neapărat necesar.

Țin minte că atunci când eram copil durerile de gât sau răcelile erau tratate cu biseptol, care se găsea mereu pe raftul frigiderului. Acesta este un antibiotic ușor, dar tot antibiotic este. Nu cred că sunt singura în această situație. Crescând cu iluzia că imediat ce ne doare ceva trebuie să apelăm la acest tip de medicamente, mulți continuă tratamentele după ureche și odată ajunși adulți. De aici și cifrele alarmante prezentate de European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net).

În România, situația privind rezistența bacteriilor izolate din infecții invazive  în 2016 era următoarea:

Klebsiella pneumoniae: rezistent la carbapeneme – 35,9%, locul 3 în UE;

Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme – 52%, locul 1 în UE;

Streptococcus pneumoniae rezistent la eritromicină – 39%, locul 3 în UE, și rezistent la penicilină – 41,4%, locul 1 în UE;

Staphylococcus aureus, cel mai mare procent din UE de tulpini MRSA (rezistente la meticilină) 50,5%, locul 1 în UE

Toate aceste probleme au apărut pentru că am tot luat antibiotice după ureche ani la rând, până când bacteriile astea au ajuns să își formeze propria protecție și le doare la bască de tratamentul nostru.

Antibiotice doar cu rețetă și nu prea

Serios vorbind, rezistența la antibiotice este prezentă în toate țările. Pacienții cu infecții cauzate de bacterii rezistene au risc crescut de rezultate clinice grave, chiar și de deces, și consumă mai multe resurse medicale în comparație cu pacienții infectați cu tulpini nerezistente ale aceleași bacterii. Klebsiella pneumoniae – o enterobacterie  care poate genera infecții grave ce se pot solda chiar și cu deces – este tot mai rezistenta la tratamentul cu antibiotic de rezerva (carbapeneme) și s-a răspândit în toate regiunile lumii. Este una dintre cauzele majore de infecții asociate asistenței medicale, cum ar fi pneumonia, septicemia, prezente mai ales în secții de terapie intensivă și la nou-născuti. În unele țări, din cauza rezistenței, carbapenemele nu acționează la peste jumătate dintre persoanele tratate pentru infecții cu K. pneumoniae. De asemenea, eșecul la tratamentele care au fost cele mai eficace pentru gonoree (cu cefalosporine de generația a treia) a fost confirmat în cel puțin 10 țări (Australia, Austria, Canada, Franța, Japonia, Norvegia, Slovenia, Africa de Sud, Suedia și Marea Britanie).

În România se tot încearcă să se limiteze consumul de antibiotice, dar oamenii se pare că sunt mai tari decât legea. Acum vreo 2-3 luni eram într-o farmacie și o doamnă cu o foaie cu rezultatele de la niște analize tot încerca să o convingă pe doamna de după tejghea să-i dea nu știu ce pastile, printre care evident și antibiotice. Argumentul ei era că nu vrea să mai treacă pe la cabinetul medicului, că a mai avut problema respectivă și știe ce i s-a prescris. Farmacista îi tot explica faptul că fără rețetă nu se poate și doamna tot insista. A plecat extrem de nervoasă că nu a reușit ce își propusese.

În 2016, la nivel global, 490.000 de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză multidrog rezistentă și se estimează că 700.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor produse de bacteriile multirezistente. Tocmai de aceea, rezistența la antimicrobiene devine din ce în ce mai mult o amenințare serioasă la adresa sănătății publice globale și necesită intervenții la nivel politic, profesional și social, scrie într-un comunicat primit de la Societatea Română de Microbiologie.

Pentru a face oamenii mai conștienți la problemele apărute din cauza consumului fără noimă de antibiotice, în fiecare an se organizează tot felul de evenimente sub umbrela Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra Antibioticelor. Cu această ocazie, Societatea Română de Microbiologie, în cadrul unui proiect dezvoltat în parteneriat cu Organizația Mondiala a Sănătății, a organizat pe 15 noiembrie, la Institutul National de Boli Infectioase ”Prof. dr. Matei Balș”, o conferință având ca temă rezistența la antimicrobiene.

Dincolo de cifre, aceasta este una dintre problemele de care nu de dăm seama nici măcar în al 12-lea ceas. În definitiv, când niciun tratament nu mai dă rezultat cine se mai gândește că a luat antibiotic mai ușor când îl durea gâtul că așa i-a spus vecina?

Mergeți la medic să vă prescrie tratament! Chiar dacă stați la cozi și aveți impresia că pierdeți timp, s-ar putea ca pe termen lung să-l câștigați!

BONUS: Puteți să vă jucați pe această APLICAȚIE creată de Organizația Mondială a Sănătății.

Hei! Mulțumesc că ai citit până la sfârșit. Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like paginii CRISTINA CALIN BLOG! Sigur vei mai citi lucruri interesante.