Modalitățile prin care ne stricăm copiii sunt multe și variate și devin mai sofisticate odată cu trecerea timpului.
Astăzi am un episod despre un banchet de final de clasa a 8-a. Nu mi s-a întâmplat mie, slavă Domnului, ci îl trăiesc din povestiri alături de o amică.
Școala e una din centrul capitalei, zonă selectă. Sunt mai multe clase de-a 8-a și au hotărât să facă împreună minunata petrecere. O mămică s-a implicat (alta decât amica mea), au găsit un restaurant pe malul unui lac în nordul capitalei. A obținut femeia preț bun, toate bune și frumoase. Și-acum apare în scenă ea care scrie un email lung de te plictisești citindu-l. Esența polologhiei e că ”este inadmisibil ca o școală cu un asemenea renume să facă banchetul într-o locație ca aceea, că renumele școlii va fi pătat, că este o rușine”. Propunerile ei: un salon de nunți dintr-un hotel de 5 stele sau un hotel din Poiana Brașov.
Și ca să fie treaba-treabă unul dintre copiii de la clasa cu mămica rușinată i-a spus altuia ai căror părinți nu erau de acord: dacă ești sărac și nu-ți permiți să mergi la munte, lasă măh, că facem chetă și îți plătim.
Bașca, și profesorii vor tot în Poiana, că e drăguț să ieși din București gratis un week-end și să pui poze pe facebook despre cum te iubesc pe tine elevii și ce oameni deosebiți sunt părinții.
Nici nu contează atât de mult locurile alese, dar abordarea prestigiu școală vs stele restaurant mi se pare greșită și periculoasă pentru dezvoltarea copiilor.
Ce învață niște copii de 13-14 ani din toată treaba asta? Cu ce-și ocupă ei timpul înaintea celui mai important examen din viața lor? Când a ajuns renumele unei școli să stea în locul unde fac banchetul și în sumele cheltuite de părinți?
Acum mă întreb cu ce au greșit unii părinți de trebuie să cheltuiască 5-600 de lei cel puțin pentru un banchet când copiii ăștia s-ar simți bine cu o stație de la care să cânte muzică tare, niște pizza și o sală încăpătoare?
Eu cred că am luat-o razna transformând un eveniment care este o celebrare a faptului că s-a terminat un ciclu școlar, este despre a fi împreună. La fel se întâmplă și cu serbările de grădiniță unde sunt părinți consternați că 100 de lei este o sumă prea mică pentru cadoul pe care moșul îl aduce copilului.
Dar nu-i așa, cu ce s-ar mai lăuda duamnele pe facebook dânsu-și cechin la cel mai de fiță restaurant? Ce mai contează că unii dintre noi le tot spunem copiilor noștri că nu banii, hainele, mașinile sunt importante și că astea trebuie să reflecte niște studii, un statut social și nu țopârlăneala. Și vorbim despre faptul că generațiile astea de copii sunt superficiali, că își doresc totul repede, că nu apreciază valorile. Păi de la cine să învețe?
Și eu acum ce să înțeleg? Noi ăștia care învățăm mai la periferie trebuie să facem banchetul la bodega cu umbreluțe de la colț?
Staupenet
aprilie 5, 2017Daca la 14 ani vor banchet in Poiana Brasov, cand termina liceul unde mai vor? La iarba verde in mijlocul unei livezi de ciresi?
Cand am afirmat ultima data ca cele mai multe probleme le am in parc cu parinti care isi invata pruncii de mici sa-si faca loc cu coatele pe topogan unii prieteni mi-au sarit in cap. Trebuie sa-i eviti! Sa-i lasi in pace! De ce? Pentru ca mai tarziu sa o trateze cu aroganta maxima si sa dea cu masina peste ea pe trecerea de pietoni sau sa scrie x si y pe Coloana Infinitului?
Am ramas in urma pentru ca am torelat prea mult astfel de mentalitati. Noi, cei care mai avem cat de cat omenie, credem ca suntem cazuri izolate. Nu este asa. Suntem multi. Doar ca ne lipseste curajul sa ne-o aparam.
Cristina Calin
aprilie 5, 2017Eu mereu sunt considerata aia careia iarasi nu-i convine ceva si face pe vedeta…Dar nu cedez. Totusi mi-e greu sa imi imaginez cum va arata societatea peste 20 de ani cand acesti copii vor fi adulti.
Raluca Lo
aprilie 5, 2017Tare bine ai spus! Eu imi amintesc o intamplare petrecuta de Mos Nicolae la gradinita, cand unii parinti sustineau ca 50 lei pentru cadoul fiecarui copil este prea putin. Cica o sa arate cadoul saracacios… am fost foarte uimita sa ii aud, mai ales ca ar fi putut acasa sa le dea copiilor orice cadouri, nu vad de ce ar fi trebuit sa jigneasca pe toata lumea. Erau parinti pentru care acei 50 lei insemnau ceva si imi imaginez cum s-au simtit in timpul dialogului astuia..
Cristina Calin
aprilie 5, 2017Problema asta cu cadourile la gradi o am de cand era fii-mea. Se gasesc masinute si papusi si la 20 de lei sau un puzzle pentru copiii mai mari tot asa. Important e pana la urma sa primeasca ceva si pentru unii parinti in perioada sarbatorilor mai ales, cand sunt mai multe cheltuieli, 50 de lei sunt importanti.
Miruna Tirca
aprilie 5, 2017Traim intr-o tara foarte stratificata din punct de vedere social si, din pacate, adeseori viziunile si opiniile parintilor se imprima si copiilor. Astfel se perpetueaza stereotipurile si discriminarile de mai multe feluri. Este important ca ai pus punctul pe I intr-o astfel de chestiune.
Cristina Calin
aprilie 5, 2017Nici nu vreau sa stiu cum vor fi acesti copii ca adulti….
Cristina-Maria Nichita
aprilie 5, 2017Astea îs…dintotdeauna și mereu o săs e găsească o mămică sau un tăticmai glamour, mai cu moț. Banchetul e chiar pretențios, te aștepți să facă lumea figuri. dar ce zici că sunt mămici de astea și când e vorba de cadouri pentru „doamna” de 8 martie, Crăciun, Paște sau alte sărbători ?
Cristina Calin
aprilie 5, 2017Eu le ignor 😀 Pentru santatea mea mintala. Consider ca nici nu merita sa-mi bat capul sa le explic pentru ca nu vor intelege nimic.
Alina Sas
aprilie 6, 2017Mi-ar placea sa citeasca ce ai scris cat mai multa lume, inclusiv cei din cealalta tabara…desi snobismul, parvenitismul si alte asemenea ‘calitati’ sunt greu de atins…
Cristina Calin
aprilie 6, 2017Eu cred ca vor zice ca sunt din categoria saracilor pentru care trebuie facuta cheta ca sa aiba si ei bani sa mearga la munte :)))))
Alina Sas
aprilie 6, 2017Da, sunt sanse mari, din pacate…
Ioana Marinescu
aprilie 7, 2017Offf, Cristina, din pacate acest sindrom poate aparea mult mai devreme. La gradinita la care a mers Ana in penultimul an, majoritatea copiilor plecau la scoala. La initiativa si sforile trase de o mama, petrecerea s-a facut la Crowne Plaza. A fost o mascarada pe bani multi, noroc ca noi nu am stat decat la serbare, nu si la sindrofie, ca Ana a alea serbarea de la balet, in locul kitschoseniei cu sclipici (desi avea doar 5 ani), dar stiu ca am ramas cu un gust f f amar….