Duminică dimineață, când era viscolul mai mare, noi plecam spre Therme. Cum v-am zis că urăsc iarna și orice activitate care îmi amintește de vară este binevenită, deschiderea mega-spa-ului din Balotești a venit la fix. Ne-am organizat inginerește (mă rog, am fost organizați de domnul) și la 9 dimineața am plecat. Ne-am luat la noi doar costumul de baie și prosoape și niște colace, care acolo s-au dovedit a fi inutile.
Am ajuns relativ repede. Parcarea era aproape plină, așa că a trebuit să ne facem loc printre nămeți până la intrare. Ce e drept, o armată de bodyguarzi era antrenată în executarea de poteci, dar viscolul era mai tare ca ei. Am intrat în incintă, ne-am minunat de cât de mare este, am detectat și un bancomat (Banca Transilvania) și am purces să plătim. O domnișoară drăguță ne-a luat banii, ne-a dat niște brățări și ne-a spus că dacă le pierdem va trebui să plătim 200 lei pentru fiecare. Apoi, ne-a pus să semnăm pe bon că am citit regulamentul de ordine interioară. Acesta era pe vreo 20 de foi printate, intr-o folie de plastic. Noroc că mă documentasem inainte că pierdeam vreo oră cu lectura.
Am intrat la vestiare, totul a mers bine. Și iată-ne la piscine. Vă spun sincer, la ce articole elogioase citisem, mă așteptam să mi se taie picioarele de la măreția locului. Oi fi eu mai puțin impresionabilă, dar nu am căzut chiar pe spate. Locul este într-adevăr foarte frumos, curat și era nevoie de așa ceva în București. Am luat la rând piscinele, cei mai curajoși și toboganele. Nu vă pot spune prea multe despre ele. Eu m-am dat doar pe cel de 8 ani, la insistențele Amaliei și ale domnului și tot drumul am țipat ”vă mănânc! Ce mi-ați făcut!” Nu-i pentru mine! În schimb mi-a plăcut în piscina cu valuri. Mie și altor zeci de oameni.
Alexandru s-a dat de zeci de ori pe un tobogan adecvat vârstei lui. Mai întâi cu domnul, care a primit învoire să se urce deși vârsta limită era 14 ani, apoi doar cu Amalia sau singur.
Mi-a plăcut că nu aluneci, chiar dacă e foarte multă apă pe jos. Oricum, sunt angajați care o strâng în mod constant. Toboganele nu se termină în piscină, așa că nu stai cu teamă că i-ai face cuiva freza cu piciorul la coborâre. Este foarte curat, dar cred că nici nu avea cum să fie altfel la 2 zile de la deschidere.
Nu trebuie să te plimbi cu banii după tine. Dacă vrei să cumperi ceva, apropii ceasul de un dispozitiv și el îți contorizează cât ai cheltuit.
Ce nu mi-a plăcut? În primul rând nu e terminat. În spatele șezlongurilor noastre era o ușă, care dădea într-un beci. Muncitori care tot scoteau de pe acolo te miri ce, o lăsau deschisă și venea tot frigul de afară. În altă parte, se cărau panouri, care anunțau deschiderea restaurantului.
Deși am plătit pentru 4,5 ore, am stat mai puțin pentru că nu am avut ce să le dăm copiilor de mâncare la prânz. Nici noi nu prea am avut ce să alegem. Erau niște sandvișuri cu pui și blue cheese, cu rucola și nu mai știu ce și cu spanac și ceva. 12,49 ron bucata. Coada la snack bar era imensă. Nu neapărat pentru că era multă lume, ci pentru că angajații nu prea știau cum funcționează aparatele și dura foarte mult până ”găteau” un pahar cu apă sau o cafea. În schimb l-am văzut învârtindu-se pe-acolo pe chef Foa, dar nu (vreau să) cred că el a gândit acest meniu. Am înțeles că restaurantul se deschide la primăvară.
Am căutat magazinul despre care citisem că există ca să îi cumpăr lui Alexandru niște scutece de apă. Nu l-am găsit, nu era nici măcar un semn că ar fi ceva de genul, așa că am renunțat. Am avut noroc și nu am lăsat urme în piscină.
Deși se preciza clar că nu ai voie să faci poze în interior, ghici ce?! Toată lumea se fotografia și filma de zor peste tot, sub privirea vigilentă a supraveghetorilor. Eu am făcut o singură poză palmierilor, ca să pot ilustra acest text și mi-am dus telefonul înapoi la vestiar, unde stătea mai bine decât pe șezlong.
Când am ieșit, pe la 1 și ceva era o coadă la intrare ca pe vremea ailaltă la banane. Oameni cu papornițe așteptau nerăbdători să intre. Afară, erau mașini pe care bodyguarzii nu le mai lăsau să treacă pentru că parcarea era deja plină.
Noi o să ne mai întoarcem, când o fi gata totul. E foarte frumos și probabil că va fi și mai frumos când nu s-or mai plimba muncitori printre piscine și când toate facilitățile vor fi date în folosință.
Tu ce părere ai?