Alegerea destinației pentru concediul de vară nu a fost ușoară nici anul acesta. Ne-am plimbat cu gândurile și planurile din Normandia, în Sicilia, am trecut și prin Tenerife,ba am dat o fugă și-n Croația. Am ajuns în cele din urmă în Tunisia. Aproape că a fost ca atunci când închizi ochii, ai o hartă la îndemână și zici ”unde pun degetul acolo merg.”
Alegerea nu a fost chiar atât de la voia întâmplării. Totuși, atunci când am văzut că trece și luna martie și noi nu avem nicio rezervare, ne-am dat seama că prețurile vor începe să crească destul de mult și că trebuie să alegem ceva. Așa că am deschis site-ul de la Christian Tour (cu care am mai fost în concediu și în Turcia, Grecia și Bulgaria) și am aruncat un ochi să vedem ce oferte au. Cum copiii țineau neapărat să ajungă cu avionul la mare și bugetul nu era unul destul de generos pentru destinații foarte îndepărtate, a trebuit să găsim o zonă nu foarte îndepărtată.
Tunisia mi-a sărit imediat în ochi. All inclusive, palmieri, Marea Mediterană, zonă neexplorată încă—ingrediente care sugerau că ar putea fi ce căutăm. Următorul pas a fost să vedem ce am putea face pe-acolo, pentru că nouă nu prea ne place să stăm în resort, indiferent cât de frumos ar fi el. Primul lucru care ne-a sărit în ochi a fost excursia în Sahara. Nici nu ne-a mai trebuit altceva. Era promisiunea unei aventuri și pentru noi și pentru copii. Așa că am plecat în vacanță în Tunisia.
Vacanță în Tunisia. Ce trebuie să știi înainte să pleci.
Am ales hotelul pentru această vacanță în Tunisia după poze, pentru că recenzii nu prea am găsit. Practic am mers pe încredere. Până acum nu am luat țeapă de la agenția de turism, așa că am zis că nu o să se întâmple nici acum.
Înainte de a pleca am făcut o documentare temeinică. Una e să pleci cu mașina în Grecia și să poți veni acasă dacă se întâmplă ceva, alta e să fii izolat și într-o țară cu o cultură total diferită. În primul rând ne-am făcut asigurare medicală cu repatriere. Râdem-glumim, dar dacă pățim chestii de neimaginat nu-i punem și pe cei rămași acasă să facă datorii să ne aducă înapoi. Frica mea cea mai mare era de atentate, dar doamna de la asigurări mi-a zis că dacă se întâmplă, totul este decontat de autoritățile țării unde are loc incidentul.
Pentru Tunisia trebuie pașaport și pentru adulți. Viza se acordă la coborârea din avion. A trebuit să completăm o cerere, unde a trebuit să specificăm și ce meserie avem. Eu am făcut greșeala să scriu ”Jurnalist” și m-au cam descusut polițiștii vamali, dar a fost în regulă până la urmă. O parte din cerere rămâne la turist și trebuie păstrată până la ieșirea din țară, când va trebui arătată autorităților.
Pentru concediul în Tunisia nu este nevoie de vaccinuri. Noi ne-am luat mai multe medicamente la noi, în special de stomac pentru că ne-am gândit că vom gusta din mâncărurile lor și nu am vrut să avem surprize.
Nu am plecat cu nicio așteptare. Nu ne-am făcut niciun scenariu.
Am ajuns la Hammamet într-o dimineață la ora locală 7.40, după un zbor de 2 ore și jumătate. Era atât de cald deja de simțeai că leșini. Senzația cred că a fost amplificată de oboseală și de orele petrecute în avion și aeroport cu un aer condiționat dat la maximum.
Vacanță în Tunisia. Ce faci când ajungi
În aeroport ne-a așteptat un ghid de la Christian Tour care ne-a înmânat un plic cu niște hârtii care conțineau pe lângă recomandări de excursii opționale și indicații despre cultura locală. Sfaturile au fost binevenite. Pe tot parcursul sejurului ghidul ne-a ajutat și ne-a îndrumat, fie că am întrebat dacă este indicat să mergem cu taxiul sau dacă sunt magazinele deschide la anumite ore.
În aeroport am schimbat 50 de euro în dinari (1 euro=3,3 dinari) și ne-am luat o cartelă cu 5 GB de net pe care am pus-o la mine în telefon și am făcut hotspot cu ceilalți. Nimeni nu și-a deschis roamingul pentru că tarifele sunt foarte mari și nu am fi vrut ca dintr-o greșeală să plătim câțiva zeci de euro aiurea. De la aeroport am plecat spre stațiunea Monastir unde se afla hotelul nostru. Am ajuns după o oră, cu gândul la plajă și bălăceală.
Pentru hotel am avut pregătite de pe drum câteva bancnote mai mici de dinari care să favorizeze mișcarea mai rapidă a personalului. Așa am citit că merge treaba, așa am făcut. A funcționat totul.
Despre hotel nu am ce să vă spun. A fost perfect. De la cameră la servicii, nu am niciun reproș de făcut. Poate singurul lucru deranjat era mărimea curții. În fiecare zi făceam în jur de 10.000 de pași doar mergând din cameră, la masă și la plajă, fără să facem trasee inutile. Pe lângă plaja privată mai avea o piscină în genul infinity pool, un aqua park pentru adulți și unul pentru copii și o altă piscină într-una dintre grădini. Totul era înconjurat de palmieri și gazon atent îngrijit.
Mâncarea a fost ca la all inclusive. Un amestec de feluri tradițional tunisiene cu mâncare europeană. Cum hotelul era plin de ruși (literalmente), felurile non-tunisiene păreau gândite să-i mulțumească pe aceștia, dar nu a fost o problemă. Nouă ne-au plăcut în special deserturile.
Vacanță în Tunisia. Cum este de fapt această țară
Dar Tunisia nu înseamnă doar hotelul în care am stat. În excursia în Sahara am traversat toată țara și pot spune că am văzut destul de multe. Este bine să mergeți acolo cu mintea deschisă. Da, este foarte multă mizerie, mai ales în zona deșertică unde oamenii sunt foarte săraci, dar cred că este nevoie să punem această situație într-un context istoric.
60% din suprafața țării este acoperită de măslini și asta face ca peisajul să semene cu cel din Grecia sau Turcia, doar că este mult mai arid totul. Plantațiile sunt despărțite de garduri uriașe de cactuși de dimensiuni gigantice.
Din cauza căldurii oamenii au un ritm de viață total diferit de cel cu care suntem noi obișnuiți. La ora 10 dimineața deja sunt 38-39˚C, așa încât orașele prind viață din zorii zilei. La 4 dimineața terasele erau deja pline cu bărbați care-și beau cafeaua, iar pe la 7 deja femeile aveau cumpărăturile făcute și se retrăgeau în casă. Nu cred că e ușor traiul în astfel de condiții, dar nu cred că se depune vreun efort ca să se schimbe lucrurile.
Monastir. Un oraș care te surprinde
Într-una din zile am fost în orașul Monastir să căscăm ochii și să înțelegem mai bine stilul de viață. Recunosc, căscatul ochilor a inclus și bazarul. Pentru cei care au fost în bazarurile din Turcia, cele de aici pot părea niște piețe vai de ele. Sunt câteva magazine, cu tot felul de chinezării, cu Adibas, Mike sau cu firmele scrise corect, dar de-o calitate îndoielnică. Totuși, găsești și obiecte din piele de cămilă, dulciuri, condimente, haine din in de calitate, migdale crude (care sunt foarte bune). Prețurile sunt mici, dar trebuie să luăm în calcul că în Tunisia salariul mediu este de 150 de euro (vreo 500 de dinari). Un kilogram de carne este 20 de dinari, un pachet de țigări 5 dinari, o sticlă de apă de 0,5 ml 3 dinari, o doză de suc 4 dinari, o cupă de înghețată 1 dinar. o plimbare cu skijetul pentru 2 persoane 90 de dinari pentru 10 minute, o plimbare cu banana 20 dinari/ persoană, 1 tură de parasailing 90 dinari/ 2 persoane.
În bazar totul se negociază și se face foarte agresiv. Mie nu îmi plac oamenii insistenți, iar comercianții tunisieni sunt din această categorie. Unul care vindea niște covoare aproape că ne-a sechestrat în magazin. Pentru ei e un joc. Cred că știu de la început dacă clientul va cumpăra sau nu, dar le place dansul ăsta. Mie nu și nu mai știam cum să scăpăm de-acolo. Ca atare, nici nu am cumpărat mare lucru, pentru că nu am mai vrut să întreb pe nimeni cât costă vreun produs.
Există și varianta Yasmine Shopping Center, un fel de magazin Unirea din anii 60, dar mult mai luminos și mai dichisit. Aici prețurile sunt fixe, nimeni nu intră în sufletul tău să îți vândă ceva, orice. Numai că oferta este limitată la cosmetice, suveniruri, câteva produse alimentare și produse din piele de cămilă.
Oricum, nu poți pleca din Tunisia fără ulei de argan, ulei de măsline, conserve de ton, curmale, dulciuri tradiționale, harissa (o pastă de ardei iute) și încălțămine sau haine din piele de cămilă. Am înțeles că în Sousse este chiar o fabrică cu prețuri bune. Noi am aflat de-abia la plecare, pe aeroport.
În mod cert Tunisia este o destinație pentru familii. Nu știu dacă ar fi potrivită pentru cele cu copii foarte mici, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei. Am văzut foarte mulți bebeluși, dar nu știu dacă eu i-aș fi dus pe ai mei dacă aveau sub 4 ani. Mâncarea este bună, apa mării este perfectă, nisipul este fin, dar căldura cred că nu este atât de bună pentru un bebeluș. Oamenii sunt foarte prietenoși cu familiile, iar toată perioada ne-am simțit acolo în siguranță.
Tu ce părere ai?