Organizarea petrecerii pentru ziua de naștere a unui copil poate fi o bătaie de cap pentru părinți, mai ales dacă aceștia vor ca momentul să fie memorabil. Stabilirea unui buget, unui loc adecvat, alegerea tortului, găsirea animatorului, lista de invitați sunt doar câteva dintre elementele care te fac să adormi mai greu înaintea evenimentului. Bineînțeles, dacă vrei (și poți) să îți răsfeți odorul.

În cei 6 ani de viață ai donș´oarei am experimentat mai multe feluri de petreceri pentru ziua de naștere. Nu pun la socoteală aniversarea de un an, care a fost altceva din punctul meu de vedere. Apoi, fiecare an a fost marcat în primul rând în colectivitate (la creșă sau grădiniță), cu bomboane sau tort, în funcție de buget.

La 2 și 3 ani, petrecerile mari au fost acasă. Nu aș mai repeta experiența. După, casa arată ca și cum ar fi trecut un taifun de dimensiune mare. Nicio jucărie nu a mai fost la locul ei, vase de spălat fără număr. Practic petreci două zile să faci curățenie generală. Una înainte, să primești musafirii așa cum se cuvine, una după, să ștergi urmele. Bugetul este evident mare, alergătura la fel. În afară de tort, noi am pregătit totul în casă. Avantajul este că nu ai limită de timp.

La 4 ani am ales să o sărbătorim cu copiii, la grădiniță. Și-a dorit foarte mult să aibă toți colegii ei invitați. Cum acasă era imposibil să fac acest lucru, am vorbit cu doamna educatoare și am organizat ceva frumos cu toată grupa. Am închiriat un clovn, pentru o oră jumătate sau două, am cumpărat un tort (pentru care am dus de la cofetărie un certificat de conformitate), șervețele, tacâmuri și veselă de carton cu Mickey Mouse, suc, coifuri și suflători. Copiii s-au distrat foarte bine, donș´oara a fost extaziată. Am plecat la drum cu un buget și ne-am dat seama că a fost irealist. Evident, l-am depășit, toată distracția ajungând undeva la 400 de lei. Mai mult, cum la petrecerea de la grădiniță nu au putut participa și bunicii și celălalte persoane apropiate, acasă s-a organizat alt chef. Au rezultat două petreceri care transformate în bani ar însemna cam un week-end la mare.

La 5 ani, am hotărât să facem o petrecere și-atât. Să nu ne mai complicăm. Am studiat ofertele de la mai multe locuri de joacă și oricum adunam și scădeam, totalul era tot unul cu 4 cifre. Tort, animatoare, mâncare pentru adulți, mâncare pentru copii, băuturi. Am intrat în horă, a trebuit să dansăm. Am ales un loc aproape de casă, fără să fie ceva foarte fancy. Înainte de a-l alege pe ”the one”, am vizitat un altul și bine am făcut. Nu mi-a plăcut nimic acolo, era dispus pe două etaje, copiii stăteau sus, părinții cu un nivel mai jos, nu aveau suficiente echipamente, pe jos era gresie și se puteau răni oricând. Apoi, am făcut rezervare din timp la locul de joacă vizat, pentru a putea merge la o oră la care copiii să nu doarmă, să nu fie nici prea devreme, nici prea târziu. Copiii au alergat 3 ore, s-au jucat, prințesa radia de fericire. Vorba aia, pentru restul există Mastercard. Totuși, bugetul s-a apropiat de al unei ieșiri de vreo 4 zile la munte, fiind in jur de 1600 ron.

La 6 ani, am fost mai pragmatici. Am sărbătorit ziua de naștere la Mc´Donalds. Cum ar veni, ieftin și bun. Am rezervat on-line locul cu aproximativ o lună înainte și nu a trebuit să îmi bat capul cu mai nimic, în afară de ținuta sărbătoritei. A fost prezentă toată lumea, și colegi de grădiniță și familie. Distracție și voie bună timp de o oră și jumătate. Nici nu le-a trebuit mai mult, erau toți transpirați și roșii la față de la atâta țopăială. Mâncarea ca la Mc, dar asta e. În definitiv, nu s-au dus acolo ca să mănânce. Bugetul nu a fost depășit, cu tot cu copii și adulți, totalul fiind aproape 500 ron.

La anul, mi-ar plăcea o petrecere la picnic. Nu știu cât este de realizabilă ideea mea, pentru că la începutul lui aprilie vremea este foarte capricioasă, ca și donș´oara. Am discutat cu alte mămici și la vârste mai mari, se poartă mersul la film, la bătăi cu laser (nu știu exact ce este) sau alte minuni. Am auzit de copil de 8 ani care a cerut, în octombrie, petrecere la piscină.

Variante sunt nenumărate, mai ales într-un oraș ca București, bani să fie!

Hei! Mulțumesc că ai citit până la sfârșit. Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like paginii CRISTINA CALIN BLOG! Sigur vei mai citi lucruri interesante.